Tipurile de sate

By | august 5, 2015

Satele adunate  prezinta o tendinta de grupare a gospodariilor intre limitele unor vetre bine conturate, detasanduse net de teritoriul mosiei, apare in mod obisnuit la campie, dar si in partea joasa a depresiunilor intramontane, submontane sau intracolinare.

Fenomenul de adunare a gospodariilor a fost fie spontan din nevoia de a economisi spatial agricol fie dirijat prin actiunea de populare a unor regiuni.

Satele cu structura adunata au, de regula un profil cerealier-zootehnic, un numar relative mare de locuitori, in cadrul lor distingandu-se mai multe subtipuri:

-compacte, cand casele sunt aliniate la strada creand impresia de asezare intarita

-sate aglomerate, cu casele despartite intre ele prin curti inguste drumurile fiind strict delimitate

-adunate propriu-zis, unde gospodariile sunt despartite prin curti largi ,in vatra exista chiar terenuri pentru culture sau livezi.Forma satului adunat este cea mai simpla si mai frecventa in Europa Centrala.

Satele disociate-rasfirate constituie un tip de tranzitie de la risipire excesiva la cel adunat in cadrul caruia se observa o tendinta evident de separare a vetrei de mosie. Este rezultatul unei economii diversificate, unde indeletnicirile specific campiei se imbina cu cele ale muntelui, iar gospodariile distantate itnre ele prin terenuri cultivate si fanete prezinta o imprastiere mult mai redusa fata de satele risipite. Cresterea, extensiunea satului se face prin constructii noi plasate periferic. Ca urmare, sporul de populatie contribuie la extinderea suprafetei satului pe axe radiare si genereaza forme variate de vatra.

Este caracteristic in general regiunilor de contact al campiei cu muntele, in regiunile de podis si colinare, in linii mari, in zona ocupatiilor mixte. Acesta este satul prezent in regiunile Carpatilor, Alpilor.

Satele dispersate, risipite, imprastiate, sau cu case izolate, constituie asezarile rurale cele mai simple, nascute din simtul practice deosebit al omului si puterea sa de intuitive si de adaptare perfecta la mediul natural characteristic, cu un anumit potential economic.

Satele risipite au o structura extreme de simpla, primitive, cu gospodarii puternic dispersate pe versanti sau pe podurile mai netede ale platformelor(sudul muntilor Sureanu). Desi risipirea in cadrul mosiei este deosebita, unitatea acestor sate este mentinuta datorita existentei unei retele de carari si poteci, care asigura circulatia in toate directiile. Legatura cu muntele se realizeaza prin intermediul plaiurilor, iar cu lumea exterioara prin drumurile axate pe vai.

Satele risipite au stat la originea formarii retelei de asezari rurale si confirma predominant si persistent localizarii nedirijate a satelor, evolutia lor autarhic, in stransa legatura de dependent cu specificul resurselor locale.

Au o importanta deosebita, pentru ca prin ele au fost integrate in circuitul economic vaste arii montane si au fost valorificate unele resurse natural specifice.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *